Cum vad eu viata la 25 de ani...

Imi spun ca totul e doar un JOC, dar nu privesc intotdeauna jocul ca pe un joc. Luna aceasta, in 27 noiembrie, implinesc si eu un sfert de veac.

- Ce-am facut pana acum?
- Mai nimic.
Am o gramada de prieteni ce s-au casatorit pana sa ajunga in varsta de 25 de ani, eu unul holtei de cand ma stiu, ii vad pe ei ca s-au implinit in viata sau cel putin eu asa vad.
Ce vreau de la viata, poate nu de la viata, ci de la noroc, vreau ce vrea ori si cine: casa, masina si o persoana ce sa te iubeasca. Mai simplu VREAU sa-mi pot lua carnetul de sofer, VREAU sa imi iau o masinuta cat de mica dar sa pot face calatorii o gramada, nu sa fiu acasa in fiecare weekend, acestea sunt facute pentru a pleca de acasa, sa iesi din monotonia saptamanii de "lucru" sa fii cat mai departe sa de distrezi, destinzi sau odihnesti cat mai bine si cat mai mult, sa poti incepe urmatoarea saptamana mai in forta, de se poate sa fii si laudat de sefi ( te place seful, nu stai cu frica ca la urmatoarea restructurare esti dat afara printre primi ), VREAU sa fiu iubit, asta vrea ori si cine sa aiba o prietena sau in cazul unora sotie, sunt prea tanar pentru asta.
- Ce voi face in continuare?
- Mai nimic, incerc sa-mi indeplinesc dorintele, dar parca imi este prea lene. Sunt ardeleanul care crede ca este timp pentru toate, nu are rost sa ne grabim ca tot acolo ajungem toti, lassan, doar ca cei ce fug sa ajunga primii, cu carutele, caii inseuati, asteapta sa ajungem si noi pe jos.
Partea frumoasa ca vreau dar poate nu o sa fac nimic prea curand ceva din toate acestea...